|
|
Hemoragia si hemostaza
Hemoragia
Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste
hemoragie. Se
pot deosebi mai multe tipuri de hemoragii:
Hemoragiile externe -
in care sangele se scurge in afara organismului datorita
sectionarii unor vase de sange. In functie de vasele
sectionate deosebim:
- Hemoragii arteriale, in care sangele, de culoare rosu
aprins, tasneste intr-un jet sacadat, in acelasi ritm cu
pulsatiile inimii;
- Hemoragii veninoase, in care sangele, avand o culoare
rosu-inchis, curge lin continuu;
- Hemoragii capilare, in care curgerea sangelui se observa
pe toata suprafata ranii, avand intensitate redusa.
Hemoragiile interne -
in care sangele care curge ramane in interiorul organismului.
O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne
exteriorizate, in care sangele ajunge in afara corpului
dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face
comunicarea organismului cu exteriorul.
Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot
banui si diagnostica: ameteala, cresterea numarului de batai
ale inimii pe minut, cresterea numarului de batai ale inimii,
cresterea numarului de respiratii. Pulsul este slab,
tensiunea arteriala sub limita normala. Bolnavul este
nemultumit, palid, vorbeste sacadat, are transpiratii reci
si chinuit de sete extrem de mare.
Hemostaza
Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste
hemostaza.
Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile
decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda
primul ajutor in cazul accidentelor rutiere.
Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial.
Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se
coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul
exterior. Se produce in cazul hemoragiilor mici, capilare.
Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie
este aplicarea unui pansament
compresiv. Cateva comprese aplicate pe plaga,
o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt
suficiente pentru a opri o sangerare medie.
Daca hemoragia nu se opreste, este necesara comprimarea
vasului din care curge sangele. In hemoragia arteriala,
comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de
rana si mai sus, intre rana si inima. In hemoragiile venoase,
comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui
de la periferie catre inima.
Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele
sunt mai aproape de un plan osos si se poate face direct, cu
degetul sau cu toata mana, insa numai pentru o hemostaza de
scurta durata.
Cand se intentioneza comprimarea pentru o perioada mai
indelungata a vasului de sange se foloseste garoul.
|
 |
|
|
|
| |